November 23, 2017, 4:43 pm
Home Date fizico-geografice
Date geografice

Amplasare geografică şi relief

Comuna Girov se întinde pe o suprafaţă de 6 857,00 ha (intravilan = 1281 ha, extravilan = 5576), din care:

- Proprietate publică = 588 ha

- Proprietate privată = 6249 ha

- Proprietate obştească şi cooperatistă = 20 ha

Este situată în partea central-estică a judeţului Neamţ limitându-se: la nord cu teritoriul comunelor Dobreni şi Bodeşti, la sud cu teritoriul comunelor Săvineşti şi Dumbrava, în partea de est cu teritoriul comunelor Ştefan cel Mare şi Dochia iar la vest cu municipiul Piatra Neamţ şi teritoriul comunei Gârcina.

Este delimitată în partea nordică de Holmul Mare, continuând spre est cu dealurile Hârtopului şi Movila Icaşului (a Mărginenilor), la sud subdepresiunea Roznov-Slobozia, la vest dealurile Izvoare, Boţoaia, Vulpea, continuând spre nord-vest cu pădurea Balaur (Gura Văii) şi curmătura Dobreni.

Nota dominantă a reliefului este cea depresionară, dată de extinderea teraselor la confluenţa Bistriţei cu Cracăul şi deluroasă subcarpatică având formele cele mai predominante: dealul Girovului, dealul Dăneşti, dealul Humăriei, dealul Izvoare, dealul Turtureştilor,dealul Măscăteşti.

Caracteristici climatice

A. Regimul climatic

În ansamblu, comuna Girov prezintă o climă temperat - continentală, cu particularităţi specifice zonei de est a ţării. Caracteristicile climei sunt determinate de particularităţii circulaţiei atmosferice, de formele şi fragmentarea reliefului dar şi de valea râului Cracău unde se produce efectul de foen datorită ascensiunii forţate a aerului umed fără transfer de căldură.

Influenţa "barajului" muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense

B. Regimul precipitaţiilor

Zona este larg deschisă circulaţiei atmosferice din est, faptul având drept rezultat o intensificare a vânturilor, creând, destul de frecvent, furtuni de intensitate medie cu ploi în averse locale şi iarna cu viscole puternice care provoacă înzăpeziri.

Media anuală a precipitaţiilor este de 40 litri/mp. De regulă, maximul de precipitaţii se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie - februarie.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46 % din totalul anual, iar cele mai mici iama, între 9 şi 18% din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 90 şi 107.

C. Regimul termic

Valorile extreme ale temperaturii aerului sunt destul de semnificative, indicând importanţa factorilor locali în modificarea vremii şi se prezintă astfel, din înregistrările efectuate: maxima +36,6°C şi minima -28,5°C. Temperatura medie anuală este 8,8°.

Luna cea mai friguroasă este ianuarie, iar cea mai călduroasă iulie.

Reţeaua hidrografică

A. Apele curgătoare

Precipitaţiile relativ bogate şi morfologia reliefului au facilitat dezvoltarea reţelei hidrografice cu un regim de alimentare de tip pluvial-moderat.

Cel mai important curs de apă este râul Cracău, cu o lungime totală de 58,0 km, din care 20 km străbate teritoriul comunei de la nord-vest la sud-est, cu un debit mediu anual de 1,4 mc/s şi un debit maxim de 385 mc/s.

Suprafaţa bazinului hidrografic = 408 kmp.

Râul este amenajat hidrotehnic pe malul drept, pe lungimea satului Căciuleşti, cu diguri împotriva inundaţiilor şi eroziunii malurilor construite din dale de beton şi chesoane umplute cu balast.

Cele mai mari creşteri ale debitului s-au înregistrat la inundaţiile din 1958 şi 1971 când râul a ieşit din matcă provocând inundaţii în toate satele riverane.

Alte cursuri de apă:

- p. Bahna - străbate loc Girov, se varsă în r. Cracău la sud de Girov. L= 11 km

- p. Zahorna - străbate loc Verşeşti, se varsă în r. Cracău la sud de Verşeşti.

L= 11 km

- p. Ciocoiţa - străbate loc. Popeşti - se varsă în r. Cracău la nord de Căciuleşti.

L = 11 km

- p. Băgda - străbate localitatea Boţeşti, se varsă în r. Cracău. L = 7km

- p. satului - străbate loc. Turtureşti

- p. satului - străbate loc. Gura Văii

In fiecare an, în urma averselor şi ploilor de lungă durată, se produce umflarea apelor peste limitele normale care provoacă inundaţii ale unor gospodării precum şi eroziuni de maluri.